De ce am scris cartea? De ce o promovez mereu?

Sambata, in timpul celei de a doua alergari pana la Zlatna, la intrarea in localitatea Patranjeni (cca 5 km de Zlatna) am auzit telefonul sunand. Pana am ajuns la el, cine sunase a inchis. Am sunat inapoi si mi-a inchis pentru ca dupa cateva secunde sa ma sune din nou.

La celalalt capat era o voce stinsa de femeie. Am continuat drumul la pas pentru cele cateva minute cat a durat convorbirea. M-a intrebat daca o pot ajuta cu suc produs de mine. Este bolnava, cancer stadiul 4. In cazul ei asta insemna deja cateva operatii si acum chimioterapie.
Dupa ce i-am explicat detaliile situatiei momentane, mi-a spus ca ea, din Timisoara fiind, il procura din Ungaria, congelat (care poate fi de bine sau nu) dar cautand pe net a gasit o pagina de-a mea si „am vrut sa il cumpar de la cineva din Romania”.

Atunci mi-am amintit de toti ceilalti oameni, din toate colturile tarii, care m-au sunat inca din prima jumatate a acestui an. Oameni care cauta un tratament pentru cancer, scleroza multipla sau alte boli degenerative dincolo de tratamentele medicale.

Nu sunt medic dar am invatat ca fiecare dintre noi devenim doctor in masura bunului-simt. De fapt, cu totii facem asta din cand in cand, nu? Eu insa am invatat cateva lucruri, am aplicat pe propria piele si am ajuns sa am incredere in oameni mai putin promovati in privinta vindecarii unor boli considerate „incurabile”. Asa am ajuns sa caut, sa invat si sa cultiv aceasta forma de vindecare naturista si naturala.

„Pe Celalalt Mal” are un capitol intreg dedicat Atitudinii si Sanatatii iar la final fac o precizare, pe care doresc sa o promovez si aici, pentru toti cei care nu au citit cartea pana acum:

„Aici este cazul sa anunt ca banii incasati din vanzarea acestei carti ii voi investi in sprijinirea si vindecarea bolnavilor de diferite boli precum cancerul si scleroza multipla!”

Telefonul Mihaelei mi-a amintit de ce fac ceea ce fac si mi-a dat un impuls in plus – daca mai era cazul – sa promovez aceasta carte si mai mult.
Pe de alta parte, mi-a umplut sufletul de bucurie expresia ei: „am vrut sa cumpa de la cineva din Roamania”. Nu are nici o problema cu ungurii, insa ca orice om care vrea sa isi promoveze tara, a cautat aceleasi produse aici, la ea in tara. Interesant cum telefonul ei a venit tocmai cand ma antrenam alergand pentru Rosia Montana, locul acela despre care politicienii si toti cei ce au plecat sustin ca nu se mai poate face nimic in afara de „proiectul cianurii” cu orice pret, iar pentru asta trebuie sa pupam in c** strainii pentru a venii la noi sa investeasca

Nu e ciudat cum atatia oameni se imbolnavesc din cauza poluarii (cele mai multe sunt situatii in care sistemul imunitar cedeaza din cauza toxicitatii si insuficientei) insa atatia altii cauta sa promoveze o sursa de poluare de proportii gigantice, stand la adapostul reglementarilor UE privind „DZR-ul de cianura pe cap de locuitor”, concentratia de chimicale rezultate in urma exctractiei gazelor de sist sau a oxigenului din aer, tot mai rarefiat din cauza defrisarilor masive.

Hmmm....sunt atatia romani, unii foarte grav bolnavi care cauta sa promoveze Romania si romanismul si atatia altii, parca hipnotizati, cauta „investitori” pentru ca „nu mai au alta iesire”...desi sunt sanatosi si in putere. Cum vine asta?

Stam fata in fata cu cel mai imens paradox din tara asta si noi refuzam sa gandim! Sa nu intelegeti gresit: nu suntem prosti si nu spun ca ar fi cineva in tara asta (aici nu vorbesc de politicieni; sic! ) insa...dormim in papuci.; traim in transa indusa de televizor si discursuri politice.

Imi cer iertare: am alunecat spre un subiect despre care vom detalia la FanFest, unde voi avea ocazia sa va privesc in ochi pe toti cei ce veti fi acolo si sa va vorbesc tuturor despre cum pot fi lucrurile altfel si ce putem face fiecare pentru a salva Rosia Montana si implicit Romania.
Ne vedem din 15 august seara pana in 18 august la Rosia Montana unde, pe langa distractia de care vei avea parte, vei si invata multe lucruri bune de care sa te folosesti in viata.

Voi aduce cu mine si cateva exemplare ale cartii „Pe Celalalt Mal” in cazul in care atunci, acolo vei dori sa o cumperi. Cartea mea, vine cu un „certificat de garantie” : daca nu vei gasi in ea ceva folositor si pentru orice motiv vei vrea sa o returnezi, eu iti voi da banii inapoi fara sa trebuiasca sa imi dai vreo explicatie.

Pana atunci, amintesc tuturor ca aceasta carte, se vrea a fi o investitie in fiecare om, iar profitul ei va ajuta multi oameni bolnavi.
Vrei sa faci un bine? Cumpara o carte!
Vrei sa faci si mai mult bine? Cumpara doua carti si fa una cadou!
Vrei sa faci tot binele de care esti capabil? Incepe sa aplici cartea asta!

TREZESTE-TE! (constientizare)

Pur si simplu trezeste-te!

Harriet Tubman: “Am eliberat o mie de sclavi. As fi eliberat inca o mie daca macar siau ca sunt sclavi.”
Cristi Pascal: “Cata vreme dormi in papuci o sa plangi in somn.”

In somn inghiti durerea unei operatii, poti fi facut de ras si sa nu iti pese, poti fi batjocorit si sa nu suferi, poti fi pus sa faci lucruri impotriva vointei tale si sa te supui orbeste fara sa te opui in vreun fel. Cel mai important lucru: in somn nu faci nimic !

Principalul si probabil singurul motiv pentru care multi nu vor sa se "trezeasca" este frica.
Frica de a suporta durerea repercusiunilor propriilor actiuni.
Frica de a iesi din stare de comoditate in care ai trait pana acum facand cu adevarat si altceva in afara de a te plange.
Frica de a gandi si de a nu mai fi dependent de ce iti spun altii ce sa faci ci de de propria gandire.
Frica de a-ti asuma responsabilitatea stari din viata ta si de a face ceva.

Sunt doua feluri in care oamenii se "trezesc", constientizeaza. La fel ca si dintr-un somn obisnuit te poti trezi incet - clipa de clipa observand atent ce se petrece cu tine si cu viata ta. Sau te poti trezi brusc, dintr-o galeata de apa aruncata pe tine – un eveniment menit sa iti deschida ochii si sub influenta noilor emotii, sa vezi lucrurile cu totul altfel decat erai obisnuit.

De ce e atat de importanta constientizarea? Pentru ca adesea este suficienta sa declanseze in om celelalte elemente ale Triadei Atitudinii si sa ii schimbe viata. Atata de puternica este Constientizarea.
Dar nu intotdeauna. De ce? Pentru ca adesea oamenii ajung sa se complaca intr-o situatie dureroasa sub diferite aspecte, tot dintr-o forma sau alta a fricii. Asemeni otravii ingerate in cantitai mici cu care organismul se obisnuieste, in timp au acceptat durerea respectiva in doze mici ajungand sa fie imuni la situatii tot mai grave si mai dureroase.
Mai grav o astfel de stare ajunge sa substituie realitatea devenind ceva firesc, inlocuind firescul lucrurilor (de aici multe alte probleme).

Si desi adesea vad ce se petrece cu ei, aici e punctul in care oamenii ajung sa traiasca intr-o transa. Se “leagana” singuri, perpetuand somnul auto-indus si evitand una sau alta dintre fricile de mai sus. Asta este un loc foarte periculos in viata si cel mai adesea un soc este cel care are puterea de a trezi, lucru care se petrece in majoritatea cazurilor dureros.

Ce ai nevoie sa te puna in miscare, sa nu mai lancezesti in starea de pana acum si de care te plangi cu fiecare ocazie? Este o viata mai buna pentru tine.
Tu ce ai nevoie sa te trezesti?

Cristi Pascal, dezvoltand atitudinea Pe Celalalt Mal

Prima noastra prioritate este...viata.

Stiam demult ca in Romania se distruge ce a mai ramas insa pentru ca nu ma uit la televizor, de curand am aflat despre defrisarile masive, exagerate si ilegale ce au loc in Romania.
Dupa socul initial am inceput sa imi pun intrebari.

Cum este posibil sa plecam urechea si sa ramanem imuni la explicatii ilogice oferite cu atata gratuitate de cei care ar trebui sa protejeze ce e al nostru?

Imi amintesc pe vremea lui Ceausescu cum eram invatati la scoala sa nu taiem un copac pana nu am plantat alti 10 in loc!! (cati copaci au plantat kronospan sau holzindustrie schweighofer de cand exploateaza padurile Romaniei? Este simplu sa afirmi ca “imi pasa de natura dar este responsabilitatea proprietarilor de paduri sa replanteze”. Sigur ca atunci cand nu va mai fi padure pot pleca in alta parte lasandu-ne pe noi cu reimpadurirea. Similar rosiei Montane – “va lasam craterul imens  si lacul de cianura” si gazelor de sist cu toata apa poluata).

Cati dintre proprietarii de padure care taie lemnul in inconstienta (“ca doar e al meu”) au pus un singur copac in loc? Cum pot sa mearga pe drum uitandu-se la toate cioatele care odinioara formau padurea?

Cum este posibil sa distrugem fara oprire o parte din insasi sursa vietii noastre?

Inca nu am vazut o singura tara, in care o companie straina sa exploateze resursele iar acea tara gazda sa se imbogateasca. Nici una !!
Oriunde o companie straina a exploatat resurse astfel, tara gazda a ramas saraca sau, culmea! chiar mai saraca decat inainte.
Cum este posibil sa inchidem ochii la lectiile de viata oferite de alte tari care au trecut deja prin probleme de genul exploatarilor de aur (rosia montana, certej, baia mare sa) al defrisarilor (harghita, covasna, galati, vrancea, maramures sa), al gazelor de sist (arad, litoralul sa)?

Cum este posibil sa te gandesti la copii tai fara sa iei in calcul ce le vei lasa dupa ce tu nu vei mai fi? Cum poti sa le pui o paine curata pe masa acum, lasadu-o pe cea toxica dupa ce tu vei muri, stiind ce ii asteapta?

Cum este posibil sa afirmi lucruri de genul (veti vedea intr-unul dintre reportajele de mai jos): “nimeni nu are de castigat din protejarea naturii”. Cum poate judeca cineva atat de limitat si distructiv????? Si omul acela inca are functii de conducere !! Poate ca va striga dupa o gura de aer curat cand nu o va mai avea si o boala specifica ii va aduce aminte ca depinde de aer ca de…aer.

Cum mai putem sa ne permitem sa ne plangem ca “toate-s poluate si nu mai gasesti nimic curat” spalandu-ne creierul cu uitarea ca de fapt noi ne-am facut asta singuri ?!? Dar e mai comod sa mergem la mall sau cumparam alimente straine si sa comandam pe net produse bio aduse din cine-sie-ce tara ca la noi… la noi de ce nu se mai gasesc produse bio sau eco? Intrebare de bebelus: “De ce oare?”

Cum este posibil sa dam gratis resurse care noua ne fac bine atunci cand avem grija de ele?
Cum este posibil ca noi, romanii, sa facem la noi in tara astfel de gesturi absurde pe care strainii nu le-ar accepta niciodata la ei in curte"? Pentru ca le este interzis! Insa la noi se poate pentru ca noi le permitem.   Mai mult: ii ajutam razboindune intre noi.

Romania a devenit o vaca la care sug corporatii straine cu acordul vadit al autoritatilor puse de noi sa ne protejeze si care, in loc sa caute solutii viabile, vand ce a mai ramas FARA SA PRODUCA NIMIC !! Asta denota lipsa de gandire !!
Asta m-a facut sa ma gandesc ca nu mai astept nimic de la stat. Nu mai vreau un stat care sa imi de-a ceva. Tot ce vreau este un stat care sa ma lase sa fac ceea ce cred ca este bine atata vreme cat nu distrug. Si sunt multi romani in situatia in care vreau sa faca, sa construiasca ceva bun in tara asta insa nu sunt lasati, mai mult sau mai putin legislativ.

Poate parea ca acuz pe cineva aici. Departe de mine gandul. Fiecare face ce crede ca este sau ii este bine. Din pacate nu au fost invatati sa gandeasca. Nu e nimeni prost aici insa nu se gandeste suficient. Din pacate gandirea multora se intinde numai atat cat pot intinde mana trecand cu vederea ca lumea e putin mai mare de atat. Nu am sa acuz politicieni sau corporatii de ceva. Fiecare isi urmareste propriul interes. Insa am sa caut mereu sa aduc in fata ochilor romanilor ca pana cand nu vom gandi altfel vom ajunge in aceeasi situatie. Gandind mereu ca pana acum, ne indreptam spre un dezastru despre care unii ne atrag atentia dar pe care ii omitem si nu ii sprijinim.
Este usor pentru ca “inca nu ne-a ajuns cutitul la os”. Sunt toate sansele , insa, ca atunci cand  o sa vrem sa schimbam ceva sa nu o mai putem face.
Eu am o vorba “Cata vreme vei dormi in papuci, vei plange in somn”. Cata vreme vom trece cu vederea lucrurile simple, de baza, in viata noastra ne vom indrepta spre dezastru.

Cum este posibil sa privim viitorul cu atata inconstienta? La urma urmei, unde vom fugi de aici? In alt loc pe care sa il distrugem?
Cum este posibil sa fim atat de incostienti incat sa ne taiem singuri creanga de sub picioare?

Prima prioritate in viata noastra este... sa ne protejam viata. Nu o sa putem face asta distrugand tocmai acele lucruri care ne intretin viata: aerul, apa, mancarea. Din pacate suntem tot mai des invatati ca putem trai si fara aceste trei lucruri, chiar daca sunt alterate din ce in ce mai mult. Am sa strig sus si tare intotdeauna: NU PUTETI TRAI FARA AER, APA SI MANCARE !!
Stiu ca suna penibil de simplu si banal dar luam de gratis lucrurile astea simple si banale la care ne intoarcem numai cand suntem gravi bolnavi tocmai din lipsa sau alterarea lor. Pastilele, operatiile, chimioterapia, transplantul nu vor salva pe nimeni pentru ca toti vor fi la fel ca tine si pentru astfel de penibile tratamente este nevoie de foarte multi bani pe care putini ii au.

Daca vrei o viata mai buna, incepe prina a o proteja pe cea pe care o mai ai inca !! Apoi incepe sa o imbunatatesti !

https://www.youtube.com/watch?v=K26fceS3Kqk&list=PLK-QIsy_EKaAyD0B1gs0jni7J1E3xkHBw

https://www.youtube.com/watch?v=f29L-8-FF2g

https://www.youtube.com/watch?v=2pLGMdIvit0

Extras din carte - comenzi

Dupa doi ani de cand am notat prima idee a ceea ce avea sa devina mai tarziu "Pe Celalalt Mal" ma bucur sa pot anunta finalizarea cartii.
Deocamdata cartea este in proces de editare si publicare, lucru care sper sa aiba loc pana de sarbatori.
In acest sens am postat pe net un extras din carte, disponibil spre citire si/sau descarcare.

Pentru cei ce doresc sa o cumpere, in scurt timp intreaga carte va fi disponibila pe suport de hartie in librarii si librariile online.

Lectura placuta!

Haideti sa dam o mana de ajutor Japoniei!

Daca ai auzit de ceea ce s-a intamplat, inseamna ca ai o contributie la asta. Si mai mult, inseamna ca trebuie sa faci ceva ACUM. Nu mai tarziu, nu maine, nu saptamana viitoare. ACUM.
Ori de cate ori traiesti ceva ce iti displace nu astepti pana maine ca sa faci ceva pentru a remedia acel lucru. Ori de cate ori primesti ceva sau te bucuri, nu astepti pana maine ca sa spui "multumesc".
Alaturi de tine, si eu am auzit despre cutremurul din Japonia si consecintele lui. Si pentru ca stiu ca la orice lucru cat de mic ce il traiesc sau apare in viata mea, am avut si eu o contributie, primul gand al meu a fost: "aici am pus si eu umarul" intr-un sens negativ.

Sa ma fac inteles: niciodata nu am dorit sa se intample asa ceva. Niciodata nu mi-a trecut prin minte sa se intample asa ceva si nu am dorit nimanui suferinta asta. Cu toate acestea, undeva in timp, am avut un gand negativ, o emotie de furie sau suparare sau ceva inrudit cu acestea care, adunate la gandurile si emotiile tale, cel ce citesti, si ale tuturor celor ce au luat cunostinta despre evenimentele din Japonia, am reusit, intr-un mod negativ, sa producem acel eveniment. Stiu cum suna "am reusit sa producem acel eveniment"dar cu totii am facut asta.

Acum te rog sa fii foarte atent: nu invinuiesc pe nimeni si nu acuz pe nimeni! Nu cred ca este o singura persoana pe pamant care sa isi fi dorit asa ceva. Totusi s-a intamplat. Si toate se intampla cu un rost. Nu este nimic la intamplare, nu este nimic fara rost. Si vine intrebarea fireasca: de ce a trebuit sa aud si eu despre asta? Iar singurul raspuns plauzibil este: pentru ca trebuie sa faci si tu ceva. Ce?
Sa te rogi! Probabil ca ai auzit pana acum asta de atatea ori si tot de atatea ori ai dat ochii peste cap gandind: "Iar?!"

Dar te invit sa te rogi altfel, fata de o astfel de situatie: sa iti ceri iertare! Exact, iertare. Cui? Acelui Dumnezeu, acelei Vieti, acelui Divin despre care pana si cei mai necredinciosi stiu ca exista undeva, mai preusus de noi.
De ce? Nu pentru ca ai avea vreo vina ci pentru acea mica contributie pe care o ai prin clipa de manie sau suparare, prin momentul de ura sau gelozie pe care vreodata l-ai simtit. Si cu totii am facut asta. Iar clipa aceea de negativitate pe care ai trait-o, s-a cumulat altora asemanatoare si altora si altora iar in timp, toata aceasta energie distructiva s-a manifestat. Tocmai in Japonia. Putea foarte usor sa fie in propriul tau cartier. La urma urmei, nici nu mai conteaza unde si de ce. Conteaza ce facem noi, cei ce stim de asta ca sa indreptam lucrurile.
Si " te rog,iarta-ma! " este primul pas.

Te invit apoi sa spui "Multumesc". Pentru ca acel Dumnezeu asculta intotdeauna si ajuta intotdeauna. Pentru casa in care stai, pentru mancare de pe masa, pentru apa pe care o bei, pentru vremea buna de afara. Pentru tot ce ai, pentru tot ce simti, pentru fiecare om care a avut de suferit din acest eveniment. Pentru tot binele ce va urma.

Iar in final, spune-i Vietii, lui Dumnezeu sau oricarei puteri mai mari decat noi oamenii: "te iubesc". Pentru ca traim in iubirea unui Dumnezeu, a Vietii, a Cuiva mai presus de noi. Indiferent cum ii spui sau cum il numesti, spunei "Te iubesc".

"Te rog, iarta-ma. Multumesc. Te iubesc." ori de cate ori auzi ceva despre cutremurul din Japonia, repeta asta. de cateva ori. Nu e mult. Nu e greu. Dar este foarte puternic si eficient. Gandurile tale si emotiile tale au putere. Mult mai mult decat ti-a spus cineva vreodata! Iar pentru ca nimeni nu este singur pe lume si toti suntem legati unii de altii, ne influentam viata atat de mult incat ne-ar coplesi intelegerea acestui adevar.
In cartea mea descriu in detaliu acest lucru atat din punct de vedere stiintific cat si religios.
Dar pana atunci, aminteste-ti: "Te rog, iarta-ma! Multumesc. Te iubesc".

Daca ramanem indiferenti si tratam cu aceleasi ganduri si emotii si implicit cu aceeasi atitudine viata pe acest pamant in general si evenimentul din Japonia in special, ne vom indrepta spre alte dezastre. Este cazul reactorului care in acest moment prezinta un potential pericol cu urmari cel putin la fel de dezastruoase.
In calea unui astfel de dezastru nu vei putea sta decat cu puterea credintei, a rugaciunii si implicit a gandurilor si sentimentelor de pace si compasiune.
Nu subapreciati puterea rugaciunii ! intoarceti-va privirea spre interiorul vostru acolo unde sta puterea de a indrepta si mai ales de a evita astfel de evenimente!

Tu schimbi lumea incepand cu gandurile si emotiile tale!

In semn de solidaritate spirituala, va indemn sa lasati un semn drept comentariu, toti cei care doriti, un text precum: Iarta-ma. Multumesc. Te iubesc! sau chiar o rugaciune, cu propriile cuvinte dar mai ales insotita de un gand bun, de compasiune, de speranta si credinta.

Tu ai puterea de a face o lume mai buna iar eu sunt alaturi de tine!

VECHIUL SI NOUL AN

  Acum, la sfarsit de an, cand cu totii tragem linia, in prag de an nou cand toti incepem sa ne gandim la tot ce a fost, va indemn sa priviti doar la lucrurile din 2010 care v-au facut sa radeti, care v-au facut sa fiti mandrii de voi, sa priviti doar la ceea ce a-ti daruit si a adus bucurie altora. Fiti recunoscatori pentru fiecare moment, oricat de mic sau de mare.

 Si pentru ca intr-un fel sau altul fiecare trecem in 2011 va indemn sa priviti la tot ce urmeaza sa fie bun. Dincolo de dezamagiri si “nori negrii” este o lumina pentru fiecare, este ceva bun pentru fiecare dintre noi.

 Priviti numai la ce va doriti bun, numai la ce ar urma bun pentru voi oricat de mic sau de imposibil ar parea sa se implineasca!

 Cautati numai spre ceea ce este bine! Spre ceea ce urmeaza sa fie bine. Iar daca nu vedeti acel bine, atunci imaginati-l! Inchideti ochii in Ajun de An Nou si vedeti dorinta voastra cu ochii sufletului vostru! Ignorati orice gand care va abate de la scopul vostru si bucurati-va de dorinta voastra tot anul. Inchideti ochii, priviti la dorinta voastra si spuneti "Multumesc!".

 Credeti! si veti vedea cu ochii vostrii ca sunteti mai aproape de scopul vostru!

Vin detaliile!   J

Va doresc un An Nou Fericit! Sa plangeti de fericire si sa va tineti visele in mana!  

Cu drag si respect, Cristi Pascal

Forum de Dezvoltare Personala Romanesc !

   Ma bucur sa anunt initiativa unui bun prieten de a lansa un Forum de Dezvoltare Personala pentru romani.
   Aici sunteti cu totii invitati sa va spuneti parerea despre tot ce tine de acest subiect. Puteti face comentarii si observatii. Puteti veni cu sugestii si da sfaturi unii altora. Putem invata unii de la altii. Un gand bun, o vorba buna va folosi cuiva cu siguranta.

   Va astept pe toti sa va exprimati in felul vostru  si spre folosul tuturor. Sunteti bineveniti!

PS.  Forumul nu este in forma lui finala. Se vor face adaptari ulterioare si noi sub-forumuri vor fi deschise dupa cerintele membrilor.